brobonit, -ă adj. 1 Care este acoperit de broboane, plin de broboane. ♦ Fig. Pămînt acoperit de rouă. Pămîntul brobonit de rouă. 2 (despre ploaie) Cu stropi mari. • pl. -ți, -te. și brobonat, -ă, borbonat, -ă adj. /v. broboni.

BROBONIT, -Ă, broboniți, -te, adj. 1. Acoperit cu broboane. Niște precupețe groase, cu frunțile brobonite de sudoare. GALAN, Z. R. 17. ◊ Fig. Brobonit de rouă, pămîntul doarme încă, în lumina umedă și nehotărîtă a dimineții. VLAHUȚĂ, O. A. II 410. 2. (În forma borbonat; despre ploaie) În picuri mari, ca broboanele. Ploaia începuse... O pacoste de apă borbonată... se lipea de haine. D. ZAMFIRESCU, R. 259. – Variante: brobonat, -ă (SANDU-ALDEA, U. P. 11, VLAHUȚĂ, O. A. 243), borbonat, -ă adj.

brobonit a. acoperit cu broboane sau picături; fig. pământul brobonit de rouă.

borbonat, ~ă a vz brobonat

brobonat¹ sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: brobona] (Nob) Brobonare.

brobonat², ~ă a [At: DULFU, ap. TDRG / V: borbo~ / Pl: ~ați, ~e / E: brobona] 1 Rotund și plin ca broboana (1). 2 Acoperit de broboane.

borbonat, -ă adj. v. brobonit.

brobonat, -ă adj. v. brobonit.

BORBONAT, -Ă adj. v. brobonit.

BROBONAT, -Ă adj. v. brobonit.