BRIZANT, -Ă, brizanți, -te, adj., s. m. 1. Adj. (Despre explozive) A cărui combustie este atât de rapidă, încât suflul gazelor produse poate distruge corpurile înconjurătoare; (despre bombe) care conține un astfel de exploziv. 2. S. m. Val care se sparge cu putere, producând spumă și care semnalează adâncimea redusă a apei sau prezența unui banc de nisip ori de pietriș. – Din fr. brisant.

brizant [At: DA ms / Pl: ~nți, ~e / E: fr brisant] 1 a (D. explozive) A cărui combustie este atât de rapidă, încât suflul gazelor produse poate distruge corpurile înconjurătoare. 2 a (D. bombe) Care conține un exploziv brizant (1). 3 smp Valuri care se sparg producând spumă și care semnalează adâncimea redusă a apei sau prezența unui banc de nisip sau de pietriș.

brizant, -ă adj., s.m. 1 adj. (despre explozive) Care se descompune într-un timp extrem de scurt, cu degajare de gaze sub presiune, capabil să distrugă corpurile solide înconjurătoare. ♦ (despre bombe) Care conține un astfel de exploziv. Obuz brizant. 2 s.m. Perete sau colț de stîncă (ieșite la suprafața apei) de care valurile se sparg cu putere și cu zgomot. ♦ Val care se rostogolește și se sparge în apropierea țărmului, izbindu-se de stînci, recife etc., producînd spumă sau care semnalează adîncimea redusă, a apei ori prezența unui banc de nisip. • pl. -ți, -te. /<fr. brisant.

BRIZANT, -Ă, brizanți, -te, adj., s. m. pl. 1. Adj. (Despre explozive) A cărui combustie este atât de rapidă, încât suflul gazelor produse poate distruge corpurile înconjurătoare; (despre bombe) care conține un astfel de exploziv. 2. S. m. pl. Valuri care se sparg producând spumă și care semnalează adâncimea redusă a apei sau prezența unui banc de nisip ori de pietriș. – Din fr. brisant.

BRIZANT, -Ă adj. Care se descompune într-un timp foarte scurt, dezvoltînd gaze sub presiune. // s.m.pl. Valuri care se sparg în apropierea țărmului, lovindu-se de funduri puțin adînci sau de stînci. ♦ Obstacol, colț de stîncă de care se izbesc valurile. [< fr. brisant].

BRIZANT, -Ă I. adj. (despre explozive) care se descompune într-un timp foarte scurt, dezvoltând faze sub presiune. II. s. m. 1. val care se rostogolește și se sparge în apropierea țărmului. 2. stâncă submarină de care se izbesc valurile. (< fr. brisant)

BRIZANT² ~ți m. 1) mai ales la pl. Val care se sparge în apropierea țărmului, producând spumă și semnalând adâncimea redusă a apei sau prezența unui banc. 2) Obstacol de care se sparg valurile, izbindu-se. /<fr. brisant

brizant² s. m., pl. brizanți

brizant² s. m., pl. brizanți

brizant adj. m., s. m., pl. brizanți; f. sg. brizantă, pl. brizante