brio-¹ [At: DN³ / E: fr bryo-] Element prim de compunere cu semnificația: 1 Mușchi. 2 Plantă.

brio¹- elem. de compunere „mușchi de pămînt”. • /<fr. bryo-; cf. gr. βρύον.

BRIO- Element prim de compunere savantă, cu semnificația „mușchi”, „plantă”. [Pron. bri-o-. / < fr. bryo-, cf. gr. bryon].

BRIO-¹ elem. „mușchi de pământ”. (< fr. bryo-, cf. gr. bryon)

BRIO- „mușchi de pămînt”. ◊ gr. bryon „mușchi” > fr. bryo-, germ. id., engl. id. > rom. brio-. □ ~fil (v. -fil₁), adj., care trăiește pe mușchi; ~fite (v. -fit), s. f. pl., încrengătură de plante cu corpul diferențiat în rizoizi, tulpină și frunze, cu structură foarte simplă, al căror tip este mușchiul; ~id (v. -id), adj., asemănător cu mușchiul de pămînt; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în briologie; ~logie (v. -logie₁), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul mușchilor de pămînt; ~spor (v. -spor), s. m., celulă reproducătoare asexuată specifică briofitelor; ~zoare (v. -zoar), s. n. pl., clasă de mici nevertebrate acvatice, care trăiesc în colonii fixate pe fundul apei, avînd aspect de mușchi de pămînt.