8 definiții pentru bregmă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BREGMĂ, bregme, s. f. Punct de întâlnire a oaselor parietale cu osul frontal, ocupat la nou-născut de fontanela anterioară. – Din fr. bregma.
BREGMĂ, bregme, s. f. Punct de întâlnire a oaselor parietale cu osul frontal, ocupat la nou-născut de fontanela anterioară. – Din fr. bregma.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
bregmă sf [At: DN3 / Pl: ~me / E: fr bregma] (Atm) Punct de întâlnire a oaselor parietale cu osul frontal.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bregmă s.f. (anat.) Punct de întílnire a oaselor parietale cu osul frontal, ocupat la nou-născut de fontanela anterioară. • pl. -e. /<fr. bregma, cf. gr. βρέγμα „creștet, moalele capului”.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BREGMĂ s.f. (Anat.) Punct de întîlnire a oaselor parietale cu osul frontal. [< fr. bregma, cf. gr. bregma – cap].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BREGMĂ s. f. punct de întâlnire a oaselor parietale cu osul frontal. (< fr. bregma)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bregmă s. f., g.-d. art. bregmei; pl. bregme
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bregmă s. f., g.-d. art. bregmei; pl. bregme
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bregmă s. f., g.-d. art. bregmei; pl. bregme
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
bregmă, bregmesubstantiv feminin
- 1. Punct de întâlnire a oaselor parietale cu osul frontal, ocupat la nou-născut de fontanela anterioară. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- bregma DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.