6 definiții pentru braică

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bráică sf vz bragă

BRÁICĂ, braice, s. f. Cățea (de vînătoare). – Din brac1.

braică f. femeiușca bracului. [Nemț. BRACKE].

bráĭcă f., pl. e (d. germ. bracke. V. brac 3). Cățea de vînat (femeĭa braculuĭ).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bráică (bráici), s. f. – Cățea cu blana mare. Germ. Bracke (Borcea 179), poate prin intemediul fr. braque. După Bogrea, Dacor., II, 413 (și Ruffini 114), din sl. brajo „frate”.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

braică, braice s. f. 1. cățea. 2. prostituată.

Intrare: braică
braică1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • braică
  • braica
plural
  • braice
  • braicele
genitiv-dativ singular
  • braice
  • braicei
plural
  • braice
  • braicelor
vocativ singular
plural
braică2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DER
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • braică
  • braica
plural
  • braici
  • braicile
genitiv-dativ singular
  • braici
  • braicii
plural
  • braici
  • braicilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

braică, braicesubstantiv feminin

  • 1. Cățea (de vânătoare). DLRM
    sinonime: cățea
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.