17 definiții pentru brăilean (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

brăilean, ~ă [At: JIPESCU, O. 35 / Pl: ~eni, ~ene / E: Brăila + -ean] 1 a Care este din Brăila. 2 a Care aparține Brăilei. 3-4 smf Persoană care s-a născut sau locuiește în Brăila. 5 (Reg) sm Vânt care bate în zona Brăilei. 6 sf (Reg) Plantă care crește pe la poalele munților și este întrebuințată în medicina populară. 7 sf (Reg) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 8 sf (Reg) Melodie după care se execută brăileana (7).

BRĂILEÁN, -Ă, brăileni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană originară sau locuitor din municipiul sau județul Brăila. 2. Adj. Care aparține municipiului sau județului Brăila ori brăilenilor (1), referitor la municipiul sau județul Brăila ori la brăileni. [Pr.: bră-i-] – Brăila + suf. -ean.

BRĂILEÁN, -Ă, brăileni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană născută și crescută în municipiul sau județul Brăila. 2. Adj., s. m. (Locuitor) din municipiul sau județul Brăila. [Pr.: bră-i-] – Brăila + suf. -ean.

brăileáncă sf [At: DA / Pl: ~ce / E: Brăila + -eancă] 1-2 Brăileană (3-4). 3 (Bot; reg) Răchitan (Lythrum salicaria). 4 (Bot; reg) Jale de câmp (Salvia nemorosa). 5-6 Brăileană (7-8).

BRĂILEÁNCĂ, brăilence, s. f. 1. Femeie originară sau locuitoare din municipiul sau județul Brăila. 2. (Art.) Dans popular românesc asemănător cu hora, răspândit în zona Brăilei; melodie după care se execută acest dans. [Pr.: bră-i-] – Brăilean + suf. -că.

BRĂILEÁNCĂ, brăilence, s. f. 1. Femeie născută și crescută în municipiul sau județul Brăila. ♦ Locuitoare din municipiul sau județul Brăila. 2. (Art.) Dans popular românesc asemănător cu hora, răspândit în jurul Brăilei; melodie după care se execută acest dans. [Pr.: bră-i-] – Brăilean + suf. -că.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

brăiléan (bră-i-) adj. m., s. m., pl. brăiléni; adj. f. brăileánă, pl. brăiléne

brăileán adj. m., s. m. (sil. bră-i-), pl. brăiléni; f. sg. brăileánă, pl. brăiléne

brăileánca (dans) (bră-i-) s. f. art., neart. brăileáncă, g.-d. art. brăiléncii

brăileáncă (persoană) (bră-i-) s. f., g.-d. art. brăiléncei; pl. brăilénce

brăileánca (dans) s. f. art. (sil. bră-i-)

brăileáncă (persoană) s. f. (sil. bră-i-), g.-d. art. brăiléncei; pl. brăilénce


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BRĂILEÁNCA s. art. v. coada-vacii, jale.

BRĂILEÁNCĂ s. v. răchitan.

brăileanca s. art. v. COADA-VACII. JALE.

Intrare: brăilean (adj.)
brăilean1 (adj.) adjectiv
  • silabație: bră-i-lean
adjectiv (A17)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brăilean
  • brăileanul
  • brăileanu‑
  • brăilea
  • brăileana
plural
  • brăileni
  • brăilenii
  • brăilene
  • brăilenele
genitiv-dativ singular
  • brăilean
  • brăileanului
  • brăilene
  • brăilenei
plural
  • brăileni
  • brăilenilor
  • brăilene
  • brăilenelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

brăilean brăileancă (2) brăileană

  • 1. substantiv masculin Persoană originară sau locuitor din municipiul sau județul Brăila.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. adjectiv Care aparține municipiului sau județului Brăila ori brăilenilor (1.), referitor la municipiul sau județul Brăila ori la brăileni.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • Brăila + sufix -ean.
    surse: DEX '09 DEX '98

brăileancă (persoană) brăilean (2) brăileană

  • 1. Femeie originară sau locuitoare din municipiul sau județul Brăila.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. articulat Dans popular românesc asemănător cu hora, răspândit în zona Brăilei; melodie după care se execută acest dans.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • Brăilean + sufix -că.
    surse: DEX '09 DEX '98