8 definiții pentru bornare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BORNARE, bornări, s. f. Acțiunea de a borna și rezultatul ei; bornaj. – V. borna.

BORNARE, bornări, s. f. Acțiunea de a borna și rezultatul ei; bornaj. – V. borna.

bornare sf [At: DN2 / Pl: ~nări / E: borna] Punere de borne Si: bornaj.

bornare s.f. Acțiunea de a borna și rezultatul ei; bornaj. • pl. -ări. /v. borna.

BORNARE s. f. Acțiunea de a borna.

BORNARE s.f. Acțiunea de a borna și rezultatul ei; bornaj. [< borna].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bornare s. f., g.-d. art. bornării

bornare s. f., g.-d. art. bornării

bornare s. f., g.-d. art. bornării; pl. bornări

Intrare: bornare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bornare
  • bornarea
plural
  • bornări
  • bornările
genitiv-dativ singular
  • bornări
  • bornării
plural
  • bornări
  • bornărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bornare, bornărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a borna și rezultatul ei. DEX '09 DLRM DN
    sinonime: bornaj
etimologie:
  • vezi borna DEX '09 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.