7 definiții pentru bordura

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BORDURA, bordurez, vb. I. Tranz. A face operația de răsfrângere a marginilor unui obiect prin tragere și întindere. – Din bordură.

BORDURA, bordurez, vb. I. Tranz. A face operația de răsfrângere a marginilor unui obiect prin tragere și întindere. – Din bordură.

bordura vt [At: DEX2 / Pzi: ~rez / E: bordură] A răsfrânge marginile unui obiect prin tragere și întindere.

BORDURA vb. I. tr. A supune operației de bordurare. [< bordură].

A BORDURA ~ez tranz. (marginile unui obiect din tablă, plăci etc.) A răsfrânge în scopul întăririi sau asamblării cu alt obiect. /Din bordură

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bordura (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. bordurez, 3 bordurea; conj. prez. 1 sg. să bordurez, 3 să bordureze

bordura (a ~) vb., ind. prez. 3 bordurea

bordura vb., ind. prez. 1 sg. bordurez, 3 sg. și pl. bordurea

Intrare: bordura
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bordura
  • bordurare
  • bordurat
  • borduratu‑
  • bordurând
  • bordurându‑
singular plural
  • bordurea
  • bordurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bordurez
(să)
  • bordurez
  • borduram
  • bordurai
  • bordurasem
a II-a (tu)
  • bordurezi
(să)
  • bordurezi
  • bordurai
  • bordurași
  • borduraseși
a III-a (el, ea)
  • bordurea
(să)
  • bordureze
  • bordura
  • bordură
  • bordurase
plural I (noi)
  • bordurăm
(să)
  • bordurăm
  • borduram
  • bordurarăm
  • borduraserăm
  • bordurasem
a II-a (voi)
  • bordurați
(să)
  • bordurați
  • bordurați
  • bordurarăți
  • borduraserăți
  • borduraseți
a III-a (ei, ele)
  • bordurea
(să)
  • bordureze
  • bordurau
  • bordura
  • borduraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bordura, bordurezverb

  • 1. A face operația de răsfrângere a marginilor unui obiect prin tragere și întindere. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • bordură DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.