opțiuni
  • info

2 definiții pentru boncăluire

Explicative DEX

boncăluire sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: boncălui] 1 (D. cerbi și bovine) Emitere de sunete specifice în perioada de rut Cf boncălui (1). 2 Boncăire (2). 3 Urlat. 4 Mormăit.

boncăluire s.f. (reg.) Boncăluit. • pl. -i. /v. boncălui.

Intrare: boncăluire
boncăluire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boncăluire
  • boncăluirea
plural
  • boncăluiri
  • boncăluirile
genitiv-dativ singular
  • boncăluiri
  • boncăluirii
plural
  • boncăluiri
  • boncăluirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

boncăluire, boncăluirisubstantiv feminin

  • 1. (Despre cerbi și bovine) Emitere de sunete specifice în perioada de rut. MDA2 DEXI
    sinonime: boncăluit
  • 2. Boncăire. MDA2
    sinonime: boncăire
  • 3. Urlat. MDA2
    sinonime: urlat
  • 4. Mormăit. MDA2
    sinonime: mormăit
etimologie:
  • boncălui MDA2 DEXI

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.