8 definiții pentru bombănit (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bombănit1 sn [At: SADOVEANU, ap. CADE / E: bombăni] Bombănire (2).

BOMBĂNÍT s. n. Bombănire. – V. bombăni.

BOMBĂNÍT s. n. Bombănire. – V. bombăni.

BOMBĂNÍT s. n. Faptul de a bombăni. Preotul nu luă seama la bombănitul lor. PAS, L. I 13.

BOMBĂNÍT s. n. Faptul de a bombăni.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BOMBĂNÍT s. v. bombăneală.

BOMBĂNIT s. bodogăneală, bolboroseală, bombăneală, bombănitură, boscorodeală, mormăială, mormăire, mormăit, mormăitură, (prin Olt.) șondoroială, șondoroit. (Un ~ inutil.)

Intrare: bombănit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bombănit
  • bombănitul
  • bombănitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • bombănit
  • bombănitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bombănit (s.n.)

etimologie:

  • vezi bombăni
    surse: DEX '98 DEX '09