3 definiții pentru bodogănit (part.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bodogăni [At: NEGRUZZI, S. I, 221 / V: -goni, -dro-, -drăg- / Pzi: ~nesc / E: nct] (Pfm) 1 vi A vorbi singur, încet și neclar. 2 vt A bombăni supărat, spunând ceva nedeslușit. 3 vt A cicăli. 4 vt A certa. 5 vt A face reproșuri. 6 vt (Nob) A-și face de lucru.

BODOGĂNÍ, bodogănesc, vb. IV. Tranz. A bombăni supărat, spunând ceva nedeslușit. ♦ Intranz. A bombăni (de ciudă sau de supărare). – Et. nec.

BODOGĂNÍ, bodogănesc, vb. IV. l. Tranz. A vorbi rostind cuvintele încet și nedeslușit; a mormăi. Orășanu își reciti isprava, întîi cu voce tare, apoi scăzută, apoi bodogănind-o ca un țîrcovnic. PAS, L. I 242. Tot cu cetitul și cu scrisul! Zău, trebuie să fi avînd un demirbaș (cap de fier) ca să bodogănești zi și noapte poveștile franțujilor. NEGRUZZI, S. I 221. ◊ Absol. Popa bodogănea pe la răscruci. LESNEA, C. D. 87. 2. Intranz. A vorbi cu ciudă și supărare, a protesta cu jumătate de gură; a cîrti, a bombăni. O bucată de vreme, lui Moș Gheorghe i se par toate pe dos. Merge, tot bodogănește și se uită cu de-amănuntul la toate celea. SP. POPESCU, M. G. 52. Ghiță... iese bodogănind. VLAHUȚĂ, O. A. 352. Unde-i giupîneasa Bălașa, să înceapă iar a bodogăni? ALECSANDRI, T. I 336. ♦ Tranz. A cicăli, a bate la cap (pe cineva). O bodogănea mereu pe fată. -Prez. ind. pers. 3 sg. și: bodogăne (STANCU, D. 319). – Variantă: bodrogăní (CREANGĂ, P. 317) vb. IV.

Intrare: bodogănit (part.)
bodogănit1 (part.) participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bodogănit
  • bodogănitul
  • bodogănitu‑
  • bodogăni
  • bodogănita
plural
  • bodogăniți
  • bodogăniții
  • bodogănite
  • bodogănitele
genitiv-dativ singular
  • bodogănit
  • bodogănitului
  • bodogănite
  • bodogănitei
plural
  • bodogăniți
  • bodogăniților
  • bodogănite
  • bodogănitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bodogăni bodrogăni

  • 1. A bombăni supărat, spunând ceva nedeslușit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bombăni boscorodi bălmăji mormăi 3 exemple
    exemple
    • Orășanu își reciti isprava, întîi cu voce tare, apoi scăzută, apoi bodogănind-o ca un țîrcovnic. PAS, L. I 242.
      surse: DLRLC
    • Tot cu cetitul și cu scrisul! Zău, trebuie să fi avînd un demirbaș (cap de fier) ca să bodogănești zi și noapte poveștile franțujilor. NEGRUZZI, S. I 221.
      surse: DLRLC
    • absolut Popa bodogănea pe la răscruci. LESNEA, C. D. 87.
      surse: DLRLC
    • 1.1. intranzitiv A bombăni (de ciudă sau de supărare).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bombăni cârti 3 exemple
      exemple
      • O bucată de vreme, lui Moș Gheorghe i se par toate pe dos. Merge, tot bodogănește și se uită cu de-amănuntul la toate celea. SP. POPESCU, M. G. 52.
        surse: DLRLC
      • Ghiță... iese bodogănind. VLAHUȚĂ, O. A. 352.
        surse: DLRLC
      • Unde-i giupîneasa Bălașa, să înceapă iar a bodogăni? ALECSANDRI, T. I 336.
        surse: DLRLC
  • comentariu Prezent indicativ persoana a 3-a singular și: bodogăne.
    surse: DLRLC

etimologie: