opțiuni
  • info
6 definiții pentru bocciu (persoană)

Explicative DEX

bocciu, ~cie [At: BELDIMAN, TR. 368 / V: buc~ / Pl: ~cii / E: tc bokçu] 1-2 sm (Îvr) Curățător de latrine sau gropi. 3 sm (Îvr) Bădăran. 4 sm (Îvr) Palavragiu. 5 a (Pfm; d. oameni) Cu trăsături urâte sau diforme. 6 a (D. față, trăsături etc.) Urât. 7 a (Fig; d. oameni; îlaj) ~ de cap Prost.

BOCCIU1 I. sm. 1 Mitocan, mojic: să dau la toți bocciii și mitocanii dicorății și tocmai d-tale să nu-ți dau! (CAR.) 2 Parlagiu, cel ce taie vitele la zalhana [tc. bokčy]. II. adj. p. 1 Grosolan, mitocănos 2 Pocit, diform: încălțămintea boccie (JIP.).

bocciu (bucciu) m. 1. cel ce taie vitele la zalhana; 2. fig. mitocan: nu face pentru d-ta să stai între boccii CAR. [Învechit bocciu, curățitor de latrine = turc. BOKČY]. ║ a. fam. 1. grosolan, ordinar vorbind de oameni sau de lucruri; 2. Mold. bucciu la cap, gros, tâmpit.

Etimologice

bocciu (boccii), s. m. – 1. Latrinar, vidanjor. – 2. Grosolan, necioplit. Tc. boǵçi (Șeineanu, II, 55).

Sinonime

BOCCIU s. v. parlagiu, vidanjor.

bocciu s. v. PARLAGIU. VIDANJOR.

Intrare: bocciu (persoană)
bocciu2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bocciu
  • bocciul
  • bocciu‑
plural
  • boccii
  • bocciii
genitiv-dativ singular
  • bocciu
  • bocciului
plural
  • boccii
  • bocciilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bocciu, bocciisubstantiv masculin

învechit rar
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „bocciu” (9 clipuri)
Clipul 1 / 9