boccealâc sn [At: (a. 1783) URICARIUL XXI, 368 / V: bogce~, buc~, bohce~ / Pl: ~uri / E: tc bohçalik] (Înv) 1 Boccea (6). 2 Pachet cu haine și rufe pe care mireasa le dăruia mirelui.

boccealâc n. 1. învelitoare: boccealâcuri de stofă OD.; 2. dar în primeneli oferit într’o boccea mirelui din partea miresei: boccealâc două șaluri, două blane de jder AL. [Turc. BOGČALYK].

bogcealâc sn vz boccealâc

bohcealâc sm vz boccealâc

buccealâc sn vz boccealâc

boccealîc s.n. (înv.) 1 Boccea. 2 Pachet cu haine și cu rufe pe care mireasa le dăruia mirelui. • pl. -uri. /<tc. bohçalik.

†BOCCEALÎC (pl. -icuri) sn. Boccea în care se aflau legate primeneli ce mireasa aducea ca dar de nuntă mirelui: ~uri de stofă cu așternuturi de agabaniu (ODOB.) [tc. bogčalyk].

BOCCEALÎC, boccealîcuri, s. n. (Învechit) Boccea (1); (în special) pachet cu rufe și haine pe care mireasa le dăruia mirelui. Boccealîcuri de stofă cu așternuturi de agabaniu (=o stofă scumpă). ODOBESCU, S. 1134. Boccealîcul: două șaluri... două blane de jder, două de vulpe. ALECSANDRI, T. I 141. – Variantă: (popular) buccealîc (TEODORESCU, P. P. 164) s. n.

BUCCEALÎC s. n. v. boccealîc.

BOCCEALÎC, boccealîcuri, s. n. (Înv.) Boccea; (în special) pachet cu haine și rufe pe care mireasa le dăruia mirelui. – Tc. bogçialîc.

boccealîc n., pl. urĭ (turc. boghčalyk). Vechĭ. Învălitoare de pînză. Azĭ. Rar. Rufe oferite (adică „dar oferit într’o boccea”) de mireasă mireluĭ, nuneĭ și soacreĭ.

boccealâc (înv.) s. n., pl. boccealâcuri

boccealâc (înv.) s. n., pl. boccealâcuri

boccealâc s. n., pl. boccealâcuri