opțiuni
  • info

14 definiții pentru boțit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BOȚIT, -Ă, boțiți, -te, adj. 1. Mototolit. 2. Zbârcit, încrețit (la față). – V. boți.

BOȚIT, -Ă, boțiți, -te, adj. 1. Mototolit. 2. Zbârcit, încrețit (la față). – V. boți.

boțit, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~iți, ~e / E: boți] 1 Mototolit. 2 Zbârcit (la față).

boțit, -ă adj. 1 (despre haine, stofe, hîrtie etc.) Care este mototolit. 2 Fig. (despre față, frunte etc.) Care este zbîrcit, încrețit, ridat. Fața mică, boțită..., toată în zbîrcituri adînci (VLAH.). 3 (despre persoane, lucruri etc.) Care este înghesuit. • pl. -ți, -te. /v. boți.

BOȚIT I. adj. 1 p. BOȚ contr. NEBOȚIT 2 Mototolit: haine ~e 3 Făcut ghem, cocoloșit 4 Sbîrcit: fața... ~ă și scrijelită, toată în sbîrcituri adînci (VLAH.). II. BOȚIȚI sm. pl. = BURETE-PUCIOS.

BOȚIT, -Ă, boțiți, -te, adj. (Mold.) 1. (Despre stofe sau haine) Mototolit. 2. (Despre fața omului) Zbîrcit, încrețit. De cînd îl țin minte oamenii, așa îl știu, cu pielea boțită și arsă și cu pălăria ca clopotul pe capul plecat. SADOVEANU, O. III 561. Fața mică, boțită și scrijelată toată în zbîrcituri adînci. VLAHUȚĂ, N. 124.

BOȚIT, -Ă, boțiți, -te, adj. 1. Mototolit. 2. Zbîrcit, încrețit. – V. boți.

boțit a. făcut boț: mototolit, ghemuit.

abotit, ~ă[1] a vz boțit

  1. Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BOȚIT adj. v. șifonat.

BOȚIT adj. v. creț, cutat, încrețit, ridat, zbârcit.

BOȚIT adj. mototolit, necălcat, șifonat. (Haine ~.)

boțit adj. v. CREȚ. CUTAT. ÎNCREȚIT. RIDAT. ZBÎRCIT.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

boțit, -ă, boțiți, -te, adj. Mototolit, șifonat. – Din boți.

boțit, -ă, boțiți, -te, adj. – Mototolit, șifonat. – Din boți.

Intrare: boțit
boțit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boțit
  • boțitul
  • boțitu‑
  • boțită
  • boțita
plural
  • boțiți
  • boțiții
  • boțite
  • boțitele
genitiv-dativ singular
  • boțit
  • boțitului
  • boțite
  • boțitei
plural
  • boțiți
  • boțiților
  • boțite
  • boțitelor
vocativ singular — —
plural — —
abotit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abotit
  • abotitul
  • abotită
  • abotita
plural
  • abotiți
  • abotiții
  • abotite
  • abotitele
genitiv-dativ singular
  • abotit
  • abotitului
  • abotite
  • abotitei
plural
  • abotiți
  • abotiților
  • abotite
  • abotitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

boțit, boțită / abotit, abotităadjectiv

  • 1. Mototolit, necălcat, șifonat. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    sinonime: mototolit necălcat șifonat
  • 2. Zbârcit, încrețit (la față). DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    sinonime: creț cutat ridat zbârcit încrețit
    • format_quote De cînd îl țin minte oamenii, așa îl știu, cu pielea boțită și arsă și cu pălăria ca clopotul pe capul plecat. SADOVEANU, O. III 561. DLRLC
    • format_quote Fața mică, boțită și scrijelată toată în zbîrcituri adînci. VLAHUȚĂ, N. 124. DLRLC
etimologie:
  • vezi boți DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.