3 definiții pentru blăznire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

blăznire sf [At: DA / Pl: ~ri / E: blăzni] (Înv) 1 Înșelăciune. 2 Ispitire.

blăzníre și blăznitúră f. pl. ĭ. Vechĭ. Blaznă.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BLĂZNI vb. v. ademeni, amăgi, încânta, înșela, minți, momi, păcăli, prosti, purta, trișa.

Intrare: blăznire
blăznire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blăznire
  • blăznirea
plural
  • blăzniri
  • blăznirile
genitiv-dativ singular
  • blăzniri
  • blăznirii
plural
  • blăzniri
  • blăznirilor
vocativ singular
plural