7 definiții pentru bleumarin (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BLEUMARÍN adj. invar., s. n. 1. Adj. invar. Albastru-închis. 2. S. n. Culoare bleumarin (1). [Pr.: blö-] – Din fr. bleu marine.

bleumarin sn, ain[1] [At: BOGZA, C. D. 25 / P: blö~ / Pl: ~uri sn / E: fr bleu marine] 1-2 (Culoarea) albastru-închis. corectată

  1. ainain Ladislau Strifler

bleumarin [blœma’rin] adj.invar., s.n. (De) culoare albastru-închis. • /<fr. bleu [á la] marine.

BLEUMARÍN adj. invar., s. n. Albastru-închis. [Pr.: blö-] – Din fr. bleu marine.

BLEUMARÍN adj. inv., s. n. (de) culoare albastru-închis. (< fr. bleu / à la / marine)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bleumarin2 [eu pron. ö] (bleu-) s. n.

bleumarin (pr. blömarin, nu blömaren)

Intrare: bleumarin (s.n.)
  • silabație: bleu-ma-rin info
  • pronunție: blömarin
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bleumarin
  • bleumarinul
  • bleumarinu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • bleumarin
  • bleumarinului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bleumarinsubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.