3 definiții pentru blăznire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

blăznire sf [At: DA / Pl: ~ri / E: blăzni] (Înv) 1 Înșelăciune. 2 Ispitire.

blăzníre și blăznitúră f. pl. ĭ. Vechĭ. Blaznă.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BLĂZNÍ vb. v. ademeni, amăgi, încânta, înșela, minți, momi, păcăli, prosti, purta, trișa.

Intrare: blăznire
blăznire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blăznire
  • blăznirea
plural
  • blăzniri
  • blăznirile
genitiv-dativ singular
  • blăzniri
  • blăznirii
plural
  • blăzniri
  • blăznirilor
vocativ singular
plural