opțiuni
  • info

5 definiții pentru bivuacare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bivuaca vb. I. intr. (compl. indică unități militare, alpiniști, turiști) A se opri în bivuac. • sil. -vu-a-. prez.ind. -chez. /<fr. bivouaquer.

BIVUACA, bivuachez, vb. I. Intranz. (Despre unități militare) A staționa în afara localităților, în corturi sau sub cerul liber. [Pr.: -vu-a-] – Din fr. bivouaquer.

BIVUACA vb. I. intr. A sta, a se opri în bivuac. [Pron. -vu-a-. / < fr. bivouaquer].

A BIVUACA ~chez intranz. (despre unități militare) A se afla în bivuac. [Sil. -vu-a-] /<fr. bivuaquer

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bivuaca vb. (sil. -vu-a-), ind. prez. 1 sg. bivuachez, 3 sg. și pl. bivuachează

Intrare: bivuacare
bivuacare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bivuacare
  • bivuacarea
plural
  • bivuacări
  • bivuacările
genitiv-dativ singular
  • bivuacări
  • bivuacării
plural
  • bivuacări
  • bivuacărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bivuaca, bivuachezverb

  • 1. (Despre unități militare) A staționa în fața localităților, în corturi sau sub cerul liber. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Pururea în buza tunului, siliți a bivuaca sub un cort care nu vă poate apăra de nestatornicia văzduhului. NEGRUZZI, S. I 39. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.