birjărie sf [At: ISPIRESCU, ap. CADE / Pl: ~ii / E: birjar + -ie] 1-2 Ocupația de birjar (1-2).

birjărie s.f. Ocupația birjarului. • g.-d. -iei. /birjar + -ie.

BIRJĂRIE sf. Ocupațiunea de birjar: hîrșit în ale birjăriei (ISP.).

BIRJĂRIE, birjării, s. f. Ocupația birjarului. – Din birjar + suf. -ie.

birjăríe f. (d. birjă). Ocupațiunea de birjar: scapețiĭ trăĭesc din birjărie. – Și -rit n. pl. urĭ.

birjărie (înv.) s. f., art. birjăria, g.-d. art. birjăriei; pl. birjării, art. birjăriile (desp. -ri-i-)

birjărie (înv.) s. f., art. birjăria, g.-d. art. birjăriei; pl. birjării, art. birjăriile

birjărie s. f., art. birjăria, g.-d. art. birjăriei; pl. birjării, art. birjăriile

BIRJĂRIE s. (reg.) droșcărie. (Se ocupă cu ~.)

BIRJĂRIE s. (reg.) droșcărie. (Se ocupă cu ~.)