BIOSTATISTICĂ s.f. Ramură a medicinii care se ocupă cu studiul duratei mijlocii a vieții sau al numărului mijlociu al populației. [Cf. germ. Biostatistik].

BIOSTATISTIC, -Ă, biostatistici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a medicinei care studiază cu metode statistice fenomenele biologice și demografice; statistică medicală. 2. Adj. De biostatistică (1). [Pr.: bi-o-] – Din germ. Biostatistik, engl. biostatistics.

biostatistic, ~ă [At: DEX² / P: bi-o- / E: ger Biostatistik, eg biostatistics] 1 sf Domeniu interdisciplinar fundamentat pe principii teoretice și metodologice din biologie (1) și statistică. 2 a De biostatistică (1). 3 a Care aparține biostatisticii (1). 4 a Referitor la biostatistică (1).

biostatistic, -ă s.f., adj. 1 s.f. Statistică aplicată la studiul și interpretarea structurilor și fenomenelor caracteristice vieții. 2 adj. Care aparține biostatisticii, care se referă la biostatistică. • sil. bi-o-. pl. -ci, -ce. /<germ. Biostatistik, engl. biostatistics.

BIOSTATISTIC, -Ă, biostatistici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Domeniu interdisciplinar fundamentat pe transferul de principii teoretice și metodologice între biologie și statistică. 2. Adj. De biostatistică (1). [Pr.: bi-o-] – Din germ. Biostatistik, engl. biostatistics.

BIOSTATISTIC, -Ă I. adj. referitor la biostatistică. II. s. f. domeniu care studiază fenomene biologice prin metode statistice. (< germ. Biostatistik, engl. biostatistics)

biostatistică (desp. bi-os-ta-/-o-sta-) s. f., g.-d. art. biostatisticii

biostatistică (bi-os-ta- / -o-sta-) s. f., g.-d. art. biostatisticii

biostatistică s. f. (sil. bi-o-; mf. -sta-), g.-d. art. biostatisticii

BIOSTATISTICĂ s. (MED.) statistică vitală.

BIOSTATISTICĂ s. (MED.) statistică vitală.