11 definiții pentru bibiloi
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BIBILOI, bibiloi, s. m. 1. Masculul bibilicii (1). 2. Fig. (Fam.) Bibic2. – Bibil[ică] + suf. -oi.
bibiloi s.m. 1 (ornit.) Masculul bibilicii. 2 Fig. (fam.) Bibic2. • pl. -oi. /de la bibilică, cu schimbare de suf.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BIBILOI, bibiloi, s. m. 1. Masculul bibilicii (1). 2.Fig. (Fam.) Bibic2. – Bibil[ică] + suf. -oi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BIBILOI, bibiloi, s. m. 1. Masculul bibilicii. 2. Fig. (Uneori glumeț) Termen de dezmierdare adresat copiilor și persoanelor iubite. V. bibic. D-odată se auzi glasul înțepat al cocoanei: – Ascultă, unde pleci? – La școală, bibiloi. DELAVRANCEA, H. T. 122. Nu te ascunde, bibiloiule! gîndeai că nu o să te prînz, ai? CARAGIALE, O. I 238.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BIBILOI, bibiloi, s. m. Masculul bibilicii. ♦ Fig. (Fam.) Termen de dezmierdare adresat persoanelor iubite. – Din bibil[ică] + suf. -oi.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BIBILOI ~ m. Bărbătușul bibilicii. /bibil[ică] + suf. ~oi
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bibiloi s. m., pl. bibiloi, art. bibiloii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bibiloi s. m., pl. bibiloi, art. bibiloii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bibiloi s. m., pl. bibiloi, art. bibiloii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BIBILOI s. (ORNIT.) (Mold.) picheroi. (~ul este bărbătușul bibilicii.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BIBILOI s. (ORNIT.) (Mold.) picheroi. (~ este bărbătușul bibilicii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv masculin (M78) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
bibiloi, bibiloisubstantiv masculin
- 1. Masculul bibilicii. DEX '09 DLRLCsinonime: picheroi
-
- D-odată se auzi glasul înțepat al cocoanei: – Ascultă, unde pleci? – La școală, bibiloi. DELAVRANCEA, H. T. 122. DLRLC
- Nu te ascunde, bibiloiule! gîndeai că nu o să te prinz, ai? CARAGIALE, O. I 238. DLRLC
-
etimologie:
- Bibil[ică] + sufix -oi. DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.