15 definiții pentru benzen

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BENZÉN s. m. Hidrocarbură lichidă, incoloră, insolubilă în apă, extrasă din gudroanele cărbunilor de pământ sau din petrol, care se folosește ca decolorant, ca materie primă la fabricarea unor compuși organici etc. – Din fr. benzène.

benzén sm [At: DEX2 / Pl: ~i / E: fr benzène] (Chm) Hidrocarbură lichidă, incoloră, insolubilă în apă, extrasă din gudroanele cărbunilor de pământ sau din petrol, care se folosește ca decolorant, ca materie primă la fabricarea unor compuși organici etc.

benzen s.m. (chim.) Primul termen al seriei hidrocarburilor aromatice, lichid incolor, volatil, insolubil în apă, toxic, obținut din gudroanele cărbunilor de pămînt sau din petrol și întrebuințat ca materie primă la fabricarea unor compuși organici, în sinteza coloranților, a medicamentelor, a parfumurilor etc., fiind bun solvent. • pl. -e. /<fr. benzène.

BENZÉN, benzeni, s. m. Hidrocarbură lichidă, incoloră, insolubilă în apă, extrasă din gudroanele cărbunilor de pământ sau din petrol, și care se folosește, ca decolorant, ca materie primă la fabricarea unor compuși organici etc. – Din fr. benzène.

BENZÉN s. n. Lichid incolor, obținut din gudroanele cărbunilor de pămînt și folosit ca dizolvant, ca combustibil și ca materie primă în fabricarea coloranților și a unor produse farmaceutice.

BENZÉN, benzeni, s. m. Hidrocarbură lichidă, incoloră, obținută din gudroanele cărbunilor de pămînt sau din petrol, folosită ca decolorant, ca materie primă la fabricarea unor compuși organici etc. – Fr. benzène.

BENZÉN s.n. Hidrocarbură lichidă incoloră obținută din gudronul de huilă și întrebuințată larg în industrie; benzol. [Pl. -nuri (s.m.) -ni. / < fr. benzène].

BENZÉN s. m. hidrocarbură aromatică, lichid incolor, volatil, din gudronul de huilă și întrebuințată larg în industrie. (< fr. benzène)

BENZÉN ~i m. Hidrocarbură lichidă incoloră, extrasă din gudronul de huilă și din petrol, având diferite întrebuințări în industria chimică, farmaceutică, a parfumurilor etc. /<fr. benzene

*benzén n. (d. benzóe). Chim. Un lichid mobil incolor, cu miros plăcut, cu densitatea de 0,85. Se topește la +60 și ferbe la 830,5. Absoarbe razele ultraviolete. A fost extras de Faraday ĭar sinteza ĭ-a făcut-o Berthelot la 1865 (C6H6).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BENZÉN s. (CHIM.) benzol. (~ul este un lichid incolor volatil.)

BENZEN s. (CHIM.) benzol. (~ este un lichid incolor volatil.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BENZÉN (< fr. {i}) s. m. Substanță chimică, cap de serie al hidrocarburilor aromatice; lichid incolor volatil, insolubil în apă, solubil în alcool în orice proporție, obținut din gazele de cocserie, din gudroanele cărbunilor de pămînt sau din fracțiile petroliere bogate în hidrocarburi aromatice; este materia primă importantă la fabricarea unor compuși organici (anilină, nitrobenzen, stiren, fenol, hexaclorciclohexan etc.), în sinteza coloranților, a medicamentelor, a parfumurilor; bun solvent. Impropriu este numit benzol.

Intrare: benzen
benzen1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • benzen
  • benzenul
  • benzenu‑
plural
  • benzeni
  • benzenii
genitiv-dativ singular
  • benzen
  • benzenului
plural
  • benzeni
  • benzenilor
vocativ singular
plural
benzen2 (pl -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • benzen
  • benzenul
  • benzenu‑
plural
  • benzenuri
  • benzenurile
genitiv-dativ singular
  • benzen
  • benzenului
plural
  • benzenuri
  • benzenurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

benzen, benzenisubstantiv masculin

  • 1. Hidrocarbură lichidă, incoloră, insolubilă în apă, extrasă din gudroanele cărbunilor de pământ sau din petrol, care se folosește ca decolorant, ca materie primă la fabricarea unor compuși organici etc. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: benzol
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.