10 definiții pentru bengali


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bengalí [At: DA / A și: ~gáli / E: fr bengali] 1 smi (Rar) Nume dat mai multor păsări înrudite cu vrabia, cu penajul albastru ori cafeniu, din India. 2-3 si, ai (Șîs Limbă ~) Limbă vorbită în Bengal. 4 ai Din Bengal.

BENGALÍ s. m., adj. (Rar) 1. S. m. Nume dat mai multor păsări, înrudite cu vrabia, cu penajul colorat în albastru ori cafeniu, originare din India. 2. Adj. (În sintagma) Limba bengali = limba vorbită în Bengal (India). [Acc. și: bengáli] – Din fr. bengali.

BENGALÍ s.m. invar. Pasăre mică, asemănătoare vrabiei, care trăiește în regiunile calde ale Africii, Arabiei și Indiei. [< fr. bengali].

BENGALÍ/BENGÁLI I. s. m. inv. pasăre mică, asemănătoare vrabiei, trăind în regiunile calde. II. s. f. inv. limbă derivată din sanscrită, vorbită în Bengal. (< fr. bengali)

bengali m. soiu de vrabie din regiunile tropicale: glasul ei mai dulce îi pare decât a lui bengali NEGR.

*bengalí m. (fr. [din limba indiană] bengati). O păsărică originară din Bengal.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bengáli (-ga-li) / bengalí1 (bengalez) adj. invar., (persoană) s. m. și f., pl. bengáli / bengalí

bengáli (-ga-li) / bengalí2 (pasăre) (rar) s. m., pl. bengáli / bengalí

bengáli (-ga-li) / bengalí3 (limbă) s. f.

bengalí/bengáli s. m., adj. invar.

Intrare: bengali
substantiv masculin (M74)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bengali
  • bengaliul
  • bengaliu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • bengali
  • bengaliului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)