5 definiții pentru bengali (bărbat)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BENGALI, bengali, s. m., adj. invar. (Rar) 1. S. m. și f. Persoană originară sau locuitor din Bengal. 2. Adj. invar. Care aparține Bengalului sau bengalezilor (1). (Substantivat, f.) Limba bengali. 3. S. m. Nume dat mai multor păsări înrudite cu vrabia, cu penajul colorat în albastru ori cafeniu, originare din India. [Acc. și: bengali] – Din fr. bengali.
bengali s.m. invar., adj.invar. 1 s.m. invar. (ornit.) (Nume dat mai multor) păsări mici, asemănătoare vrabiei, cu penajul colorat în albastru ori cafeniu, care trăiesc în regiunile calde ale Africii, Arabiei și Indiei. 2 adj.invar. (lingv.) Limba bengali (și subst. f.) = limba indo-europeană, din ramura indo-iraniană, grupul indic de est, vorbită în Bengal (India) și în Bangladesh. • acc. și bengali. /<fr. bengali; cf. nm. pr. Bengal, regiune în India și Bangladesh.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!bengali3 (nume etnic) (desp. -ga-li) s. m. și f., pl. bengali
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bengali (-ga-li) / bengali1 (bengalez) adj. invar., (persoană) s. m. și f., pl. bengali / bengali
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de Laura-ana
- acțiuni
bengali/bengali s. m., adj. invar.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: ben-ga-li
- pronunție: bengali, bengali
substantiv masculin (M74) Surse flexiune: DOOM 3, DMLR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
bengali, bengalisubstantiv masculin bengali, bengalisubstantiv feminin invariabil
- 1. Persoană originară sau locuitor din Bengal. DEX '09
etimologie:
- bengali DEX '98 DEX '09