8 definiții pentru belit (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

belit2, ~ă [At: GOROVEI, C. 73 / Pl: ~iți, ~e / E: beli] 1 a Jupuit. 2 a (Fig; d. cai) Prăpădit. 3 s Mârțoagă. 4 a (D. ochi) Bulbucat.

BELÍT, -Ă, beliți, -te, adj. (Pop.) Jupuit2; fig. jigărit, prăpădit. ♦ (Despre ochi) Bulbucat, exoftalmic. – V. beli.

BELÍT, -Ă, beliți, -te, adj. (Pop.) Jupuit2; fig. Jigărit, prăpădit. ♦ (Despre ochi) Bulbucat, exoftalmic. – V. beli.

BELÍT, -Ă, beliți, -te, adj. (Mai ales despre animale); jupuit; fig. (regional) prăpădit, jigărit. Toată noaptea mă certai Cu niște voinici din plai, Pe niște beliți de cai. TEODORESCU, P. P. 299.

BELÍT, -Ă, beliți, -te, adj. (Pop.) Jupuit; fig. jigărit. – V. beli.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BELÍT adj. v. bulbucat, căscat, holbat, jupuit, mare, mărit, umflat, zgâit.

belit adj. v. BULBUCAT. CĂSCAT. HOLBAT. JUPUIT. MARE. MĂRIT. UMFLAT. ZGÎIT.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

belít, -ă, beliți, -te, adj. – Jupuit, curățat. – Din beli.

Intrare: belit (adj.)
belit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • belit
  • belitul
  • belitu‑
  • beli
  • belita
plural
  • beliți
  • beliții
  • belite
  • belitele
genitiv-dativ singular
  • belit
  • belitului
  • belite
  • belitei
plural
  • beliți
  • beliților
  • belite
  • belitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

belit (adj.)

etimologie:

  • vezi beli
    surse: DEX '98 DEX '09