opțiuni
  • info

10 definiții pentru beduină

Explicative DEX

BEDUIN, -Ă, beduini, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte dintr-o populație arabă nomadă și seminomadă de crescători de vite sau cămile din Peninsula Arabia și din Africa de Nord. 2. Adj. Care aparține beduinilor (1), privitor la beduini. – Din fr. bédouin.

beduin, ~ă [At: EMINESCU, P. 70 / Pl: ~i, ~e / E: fr bedouin] 1 smf Arab nomad din Peninsula Arabia și Africa de nord. 2 a Care aparține beduinilor (1). 3 a Referitor la beduini (1).

beduin, -ă s.m., s.f., adj. 1 s.m., s.f. (la pl. m.) Populație arabă nomadă și seminomadă din Peninsula Arabia și din N Africii, de religie mahomedană; (și la sg.) persoană care aparține acestei populații. 2 adj. Care aparține beduinilor, privitor la beduini. • pl. -i, -e. /<fr. bédouin.

*BEDUIN I. sm. 🌍 Arab nomad: în fața ~ului călător prin pustiul de nisip (CAR.). II. BEDUIN adj. Al Arabilor nomazi: prin deșert străbat sălbatec mari familii beduine (EMIN.) [fr.].

BEDUIN, -Ă, beduini, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Arab nomad din Peninsula Arabia și din Africa de nord. 2. Adj. Care aparține beduinilor (1), privitor la beduini. – Din fr. bédouin.

BEDUIN, -Ă, beduini, -e, s. m. și f. Persoană aparținînd unei populații de nomazi din Arabia și nordul Africii. Sînt, pașă, neam de beduin Și de la Bab-el-Mandeb vin, Să vînd pe El-Zorab. COȘBUC, P. I 108. Și, de-ar fi fost să nu te știu, De mult puteam să mor – Un beduin într-un pustiu, Sub lună călător. VLAHUȚĂ, P. 141. ◊ (Adjectival) Prin deșert străbat sălbatec mari familii beduine, Sorind viața lor de basme pe cîmpie risipiți. EMINESCU, O. I 45.

BEDUIN, -Ă, beduini, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține unei populații nomade din Arabia și din Africa de Nord, privitor la această populație. 2. S. m. și f. Persoană care aparține unei populații nomade din Arabia și din Africa de Nord. – Fr. bédouin.

*beduín, -ă s. (V. bidiviŭ). Arab nomad din Africa. Adj. De beduin: un trib beduin.

Ortografice DOOM

beduin adj. m., s. m., pl. beduini; adj. f., s. f. beduină, pl. beduine

beduin adj. m., s. m., pl. beduini; adj. f., s. f. beduină, pl. beduine

Intrare: beduină
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beduină
  • beduina
plural
  • beduine
  • beduinele
genitiv-dativ singular
  • beduine
  • beduinei
plural
  • beduine
  • beduinelor
vocativ singular
  • beduină
  • beduino
plural
  • beduinelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

beduin, beduinisubstantiv masculin
beduină, beduinesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care face parte dintr-o populație arabă nomadă și seminomadă de crescători de vite sau cămile din Peninsula Arabia și din Africa de Nord. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM NODEX
    • format_quote Sînt, pașă, neam de beduin Și de la Bab-el-Mandeb vin, Să vînd pe El-Zorab. COȘBUC, P. I 108. DLRLC
    • format_quote Și, de-ar fi fost să nu te știu, De mult puteam să mor – Un beduin într-un pustiu, Sub lună călător. VLAHUȚĂ, P. 141. DLRLC
    • format_quote În fața beduinului călător prin pustiul de nisip. (CAR.). CADE
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.