8 definiții pentru beatificare
Explicative DEX
BEATIFICARE, beatificări, s. f. Faptul de a beatifica. [Pr.: be-a-] – V. beatifica.
BEATIFICARE, beatificări, s. f. Faptul de a beatifica. [Pr.: be-a-] – V. beatifica.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
beatificare sf [At: DICȚ. / Pl: ~cări / E: beatifica] Trecere a unei persoane defuncte în categoria fericiților bisericii, aflați pe o treaptă inferioară sfinților.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
beatificare s.f. Faptul de a beatifica. • sil. be-a-. pl. -ări. /v. beatifica.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BEATIFICARE, beatificări, s. f. Faptul de a beatifica. [Pr.: be-a-]
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BEATIFICARE s.f. Acțiunea de a beatifica și rezultatul ei. [< beatifica].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
beatificare (desp. be-a-) s. f., g.-d. art. beatificării; pl. beatificări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
beatificare (be-a-) s. f., g.-d. art. beatificării; pl. beatificări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
beatificare s. f. (sil. be-a-), g.-d. art. beatificării; pl. beatificări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: be-a-
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
beatificare, beatificărisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a beatifica. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRM DN
etimologie:
- beatifica DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.