3 definiții pentru bastarn (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BASTARN, -Ă, bastarni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană aparținând unei populațiii de origine germanică, stabilită la est de munții Carpați (sec. II Î.H.) și asimilată mai târziu de geto-daci. 2. Adj. Care aparținea bastarnilor (1), privitor ia bastarni. – Din lat. Bastarnae.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bastarn adj. m., s. m., pl. bastarni

bastarn adj. m., s. m., pl. bastarni

Intrare: bastarn (adj.)
bastarn2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bastarn
  • bastarnul
  • bastarnu‑
  • bastarnă
  • bastarna
plural
  • bastarni
  • bastarnii
  • bastarne
  • bastarnele
genitiv-dativ singular
  • bastarn
  • bastarnului
  • bastarne
  • bastarnei
plural
  • bastarni
  • bastarnilor
  • bastarne
  • bastarnelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bastarn, bastarnăadjectiv

  • 1. Care aparținea bastarnilor, privitor ia bastarni. DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.