13 definiții pentru barou


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

barou sn [At: DA / Pl: ~ri / E: fr barreau] Corp al avocaților, organizat pe lângă un tribunal sau o curte de apel.

BARÓU, barouri, s. n. Organizație profesională a avocaților. – Din fr. barreau.

BARÓU, barouri, s. n. Corp al avocaților, organizat pe lângă un tribunal sau o curte de apel. – Din fr. barreau.

BARÓU, barouri, s. n. (În vechea organizare judecătorească) Corpul organizat al avocaților dintr-un județ (pe lîngă fiecare tribunal); sediul, localul în care este instalat. V. colegiu. Deși înscris în baroul local, nu profesa avocatura. BUJOR, S. 158.

BARÓU, barouri, s. n. (În vechea organizare judecătorească) Corpul organizat al avocaților dintr-un județ; localul în care era instalat. V. colegiu.Fr. barreau.

BARÓU s.n. (În vechea organizare a justiției) Corp constituit care îngloba totalitatea avocaților pledanți dintr-un județ; colegiu al avocaților; sediul local al acestui corp. [Pl. -uri. / < fr. barreau].

BARÓU s. n. organizație profesională a avocaților dintr-o anumită unitate administrativ-teritorială. (< fr. barreau)

BARÓU ~ri n. 1) Organizație profesională a avocaților. 2) Sediul acestei organizații. /<fr. barreau

barou n. 1. îngrădire rezervată advocaților pentru a pleda; 2. ordinul advocaților (= fr. barreau).

*baróŭ n., pl. ourĭ (fr. barreau, bară mică). Îngrăditură rezervată avocaților la judecată. Fig. Corpu avocaților.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

baróu s. n., art. baróul; pl. baróuri

baróu s. n., art. baróul; pl. baróuri


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

baróu (baróuri), s. n. – Colegiu, breaslă a avocaților. Fr. barreau.

Intrare: barou
substantiv neutru (N52)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • barou
  • baroul
  • barou‑
plural
  • barouri
  • barourile
genitiv-dativ singular
  • barou
  • baroului
plural
  • barouri
  • barourilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

barou

  • 1. Organizație profesională a avocaților.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Deși înscris în baroul local, nu profesa avocatura. BUJOR, S. 158.
      surse: DLRLC

etimologie: