13 definiții pentru baros


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

baros sn [At: MARIAN, ap. GCR. II, 335 / V: (rar) ~rău / Pl: ~oase, (rar) ~uri / E: rrm baros] 1 Ciocan foarte mare și foarte greu, folosit în fierărie. 2-3 (Îe) (A fi) între ~ și nicovală (A fi) în mare strâmtoare.

BARÓS, baroase, s. n. Ciocan foarte mare și foarte greu utilizat la lucrările de fierărie, în minerit etc. [Pl. și: barosuri] – Din țig. baros.

BARÓS, baroase, s. n. Ciocan foarte mare și foarte greu. [Pl. și: barosuri] – Din țig. baros.

BARÓS, baroase, s. n. Ciocan mare și greu, întrebuințat la forjarea metalelor sau la sfărîmatul pietrelor și care se mînuiește cu ambele mîini. Mai încoa, mai spre jumătatea orașului, nu i s-ar fi îngăduit să-și facă meseria care supără urechile, din pricină că ea se îndeplinea cu baroase și nicovale. PAS, L. I 71. Atîta încredere am avut în cumințenia și cinstea lui, că acum parcă mi-a dat cu barosul în frunte. REBREANU, P. S. 171. ◊ Expr. (A fi) între baros și nicovală = (a fi) între ciocan și nicovală, v. cioca n.

BARÓS, baroase, s. n. Ciocan mare și greu, întrebuințat la forjarea metalelor sau la sfărâmatul pietrelor. [Pl. și: barosuri] – Țig. baros.

BARÓS ~oáse n. Ciocan mare și greu, folosit, mai ales, în lucrările de fierărie. /<țig. baros

baròs n. ciocan greu de fierar: barosul cel mare... el se juca cu dânsul ISP. [Tig. BARÒ, mare].

barós n., pl. oase (turc. variós, ciocan de sfărămat peatră, d. ngr. variá, dial. și varéus, cĭocan mare, ghioagă; vgr. „greutate”, Țig. barós, id.?). Iron. Ciocan mare țigănesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

barós s. n., pl. baroáse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BARÓS s. (Bucov. și prin Transilv.) puțcă. (~ul fierarului.)

BAROS s. (Bucov. și prin Transilv.) puțcă. (~ fierarului.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

barós (baroáse), s. n. – Ciocan mare al fierarilor. Țig. baro „mare, important”, bares „foarte, extrem de” (Miklosich, Zig., 177; Hasdeu 2536; Graur, 124-6; Gáldi, Dict., 226), de unde provine și sp. bari „excelent” (cf. Corominas, I, 408). Der. baroi, s. m. (persoană importantă, zeflemea adresată țiganilor); baraon, s. m. (zeflemea adresată țiganilor), hapax al lui Ispirescu, ce pare a proveni din contaminarea cu faraon; barosan, adj. (important, imponent, care se bucură de considerație), pe care Gaur îl explică prin țig. baro san „ești mare”, și Iordan, BF, 274, prin baros -an, cf. Graur, BL, IV, 196; barosan, s. m. (persoană importantă; Arg., agent de poliție); barosănie, s. f. (grandoare); barosănește, adv. (minunat, magnific); barosăni, vb. (a se îmbogăți); boroi, s. m. (țigan); baragladină, s. f. (țigan, zeflemea sau formulă de adresare depreciativă), comp. din baro și bg. gladen „flămînd” (DAR) sau gadină „vietate, animal” (după ipoteza foarte riscantă a lui Philippide, Viața rom., I, 1916, p. 216, der. de la barangă); baron, s. n. (membru viril), cf. Juilland 157.

Intrare: baros
baros1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baros
  • barosul
  • barosu‑
plural
  • baroase
  • baroasele
genitiv-dativ singular
  • baros
  • barosului
plural
  • baroase
  • baroaselor
vocativ singular
plural
baros2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baros
  • barosul
  • barosu‑
plural
  • barosuri
  • barosurile
genitiv-dativ singular
  • baros
  • barosului
plural
  • barosuri
  • barosurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

baros

  • 1. Ciocan foarte mare și foarte greu utilizat la lucrările de fierărie, în minerit etc.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: puțcă 2 exemple
    exemple
    • Mai încoa, mai spre jumătatea orașului, nu i s-ar fi îngăduit să-și facă meseria care supără urechile, din pricină că ea se îndeplinea cu baroase și nicovale. PAS, L. I 71.
      surse: DLRLC
    • Atîta încredere am avut în cumințenia și cinstea lui, că acum parcă mi-a dat cu barosul în frunte. REBREANU, P. S. 171.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie (A fi) între baros și nicovală = (a fi) între ciocan și nicovală,
      surse: DLRLC

etimologie: