27 de definiții pentru barbetă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BARBETĂ, barbete, s. f. 1. Smoc de barbă (1) lăsat să crească pe părțile laterale ale feței. 2. Parâmă scurtă care servește la legarea unei ambarcațiuni de o navă sau de chei. – Din it. barbetta.

barbe4 sf [At: DA ms / Pl: ~te / E: fr barbette] (Reg) Element de îmbrăcăminte feminină care acoperă capul, confecționat din dantelă neagră, ale cărui capete se înnoadă sub bărbie și se lasă să atârne pe piept.

barbe3 sf [At: LTR / Pl: ~te / E: it barbetta] (Mrn) Bucată de parâmă pentru legarea bărcilor, a baloanelor (captive) și a trincheților.

barbe2 sf [At: LTR / Pl: ~te / E: fr barbette] (Mil) Platformă de tragere cu tunul, folosită în vechile lucrări de fortificație.

barbe1 sf [At: VLAHUȚĂ, D. 9 / Pl: ~te / E: fr barbette] (Mpl) Barbă tunsă mărunt de o parte și de alta a feței.

barbétă1 s.f. 1 Fiecare dintre cele două smocuri de barbă lăsate să crească pe părțile laterale ale feței. Purta niște venerabile barbete după moda veche (BART). 2 (mar.) Parîmă scurtă, legată de un inel fixat la proră, care este folosită pentru legarea unei ambarcații de o navă sau de chei. • pl. -e. /<it. barbetta.

barbétă2 s.f. 1 (milit.) Platformă de pămînt de pe care tunurile pot trage pe deasupra parapetului unei fortificații. ◆ Blindaj circular fix la tunurile navale. 2 Piesă de îmbrăcăminte feminină care acoperă capul, confecționată din dantelă neagră, ale cărei capete se înnoadă sub bărbie și se lasă să atîrne pe piept. • pl. -e. /<fr. barbette.

*BARBE2 (pl. -ete) sf. Frînghie lungă de 5-6 metri, fixată la prova unei bărci sau șalupe, servind a o lega de o corabie sau de țărm [it.].

*BARBE1 mai adesea pl. BARBETE sf. Favorite: de pe barbetă și mustăți se cunoștea că era străin (NEGR.); un domn cu ochelari și cu barbete blonde (VLAH.) [it.].

BARBETĂ, barbete, s. f. 1. Smoc de barbă (1) lăsat să crească pe părțile laterale ale feței. 2. Parâmă scurtă care servește la legarea unei ambarcații de o navă sau de chei. – Din it. barbetta.

BARBETĂ, barbete, s. f. (Mai ales la pl.) Fiecare dintre cele două smocuri de barbă lăsate să crească pe părțile laterale ale feței (fiind rasă numai bărbia). V. favorite. Și-a făcut loc... pînă la grupul profesorilor cu redingote sărăcăcioase, cu barbete și țăcălii. PAS, L. I 43. Purta niște venerabile barbete după moda veche. BART, E. 265. Domnul cu barbete avea de gînd să-și manifeste indignarea. VLAHUȚĂ, O. A. III 9. – Variantă: (rar) barbete, barbeți (STANCU, D. 57), s. m.

BARBETĂ, barbete, s. f. 1. Fiecare dintre cele două smocuri de barbă lăsate să crească pe părțile laterale ale feței. V. favorit. 2. Bucată de parîmă folosită la legarea baloanelor și a bărcilor pentru a le fixa și manevra cu ușurință. – It. barbetta.

BARBE3 s.f. (Mil.) Platformă de pămînt de pe care tunurile pot trage pe deasupra parapetului unei fortificații. ♦ Blindaj circular fix la tunurile navale. [< fr. barbette].

BARBE2 s.f. Parîmă scurtă servind la fixarea sau remorcarea bărcilor de salvare sau a altor ambarcații. [< it. barbetta].

BARBE1 s.f. (De obicei la pl.) Favoriți. [< it. barbetta].

BARBE1 s. f. 1. (pl.) favoriți. 2. parâmă scurtă la fixarea sau remorcarea ambarcațiilor. 3. centură de metal rezistentă, la baza turelei unui tun naval. (< it. barbetta)

BARBE2 s. f. platformă de pământ de pe care tunurile pot trage pe deasupra parapetului unei fortificații. (< fr. barbette)

BARBETĂ ~e f. mai ales la pl. Barbă lăsată special să crească de o parte și de alta a feței (de la tâmple până la bărbie); favorit. A purta ~. /<it. barbetta

*barbétă s., pl. e (it. barbetta). Pl. Bărbuțe (favorite) lăsate la dreapta și la stînga fețeĭ cînd aĭ bărbia rasă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

barbe (favoriți; parâmă) (rar) s. f., g.-d. art. barbetei; pl. barbete

barbe (favoriți, parâmă) (rar) s. f., g.-d. art. barbetei; pl. barbete

barbe (favoriți) s. f., pl. barbete

barbe (parâmă) s. f., pl. barbete

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

barbetă (barbete), s. f. – Perciuni, favoriți lungi, barbă din favoriți. It. barbetta (sec. XIX). Uzul la sing. este rar.

Intrare: barbetă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • barbe
  • barbeta
plural
  • barbete
  • barbetele
genitiv-dativ singular
  • barbete
  • barbetei
plural
  • barbete
  • barbetelor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • barbete
  • barbetele
plural
  • barbeți
  • barbeții
genitiv-dativ singular
  • barbete
  • barbetelui
plural
  • barbeți
  • barbeților
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

barbe, barbetesubstantiv feminin

  • 1. Smoc de barbă lăsat să crească pe părțile laterale ale feței. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: favorit
    • format_quote Și-a făcut loc... pînă la grupul profesorilor cu redingote sărăcăcioase, cu barbete și țăcălii. PAS, L. I 43. DLRLC
    • format_quote Purta niște venerabile barbete după moda veche. BART, E. 265. DLRLC
    • format_quote Domnul cu barbete avea de gînd să-și manifeste indignarea. VLAHUȚĂ, O. A. III 9. DLRLC
  • 2. Parâmă scurtă care servește la legarea unei ambarcațiuni de o navă sau de chei. DEX '09 DN
  • 3. Platformă de pământ de pe care tunurile pot trage pe deasupra parapetului unei fortificații. DN
    • 3.1. Blindaj circular fix la tunurile navale. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.