8 definiții pentru bantu (s.m.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BANTU s. m. și f., adj. invar. 1. S. m. Persoană care face parte din populația africană negroidă, de o mare diversitate antropologică din Africa Ecuatorială și Meridională. 2. Adj. invar. Referitor la bantu (1) sau la limbile vorbite de această populație. ♦ (Substantivat, f.) Limbă vorbită de această populație. [Acc. și: bantu] – Din fr. Bantou.

bantu [At: DEX2 / A: bantu / E: fr bantous] 1 smi Populație africană negroidă, de o mare diversitate antropologică, din Africa Ecuatorială și Meridională. 2-3 smi, a (Persoană) care face parte din bantu (1). 4-5 a De bantu (1-2). 6-7 a Referitor la bantu (1-2). 8-9 a Specific pentru bantu (1-2). 10-11 a Care aparține de bantu (1-2). 12-13 sf, a (Limbă) care este vorbită de bantu (1-2).

bántu s.m. invar., adj.invar. 1 s.m. invar. Populație africană negroidă, de o mare diversitate antropologică, din Africa Ecuatorială și Meridională. 2 adj.invar. Care se referă la populația bantu, specific pentru populația bantu. 3 adj.invar. (lingv.) Limbi bantu = grup mare de limbi aglutinante negroafricane, din Africa Centrală și Meridională, cu structură gramaticală și lexic apropiate. • acc. și bantu. /<fr. bantou.

BANTU s. m. invar., adj. invar. 1. S. m. invar. Populație africană negroidă, de o mare diversitate antropologică din Africa Ecuatorială și Meridională. 2. Adj. invar. Referitor la bantu (1) sau la limbile vorbite de această populație. [Acc. și: bantu] – Din fr. bantous.

BANTU / BANTU s. n. Populație negridă din Africa ecuatorială și de sud. ◊ limbi ~ = familie de limbi negro-africane cu structură gramaticală și lexic, apropiate. (<fr. bantou)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!bantu2 (nume etnic) s. m. și f., pl. bantu

bantu / bantu adj. invar., s. m. și f., pl. bantu / bantu

Intrare: bantu (s.m.)
  • pronunție: bantu, bantu
substantiv masculin (M999)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bantu
plural
  • bantu
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bantu, bantusubstantiv masculin invariabil
bantu, bantusubstantiv feminin invariabil

  • 1. Persoană care face parte din populația africană negroidă, de o mare diversitate antropologică din Africa Ecuatorială și Meridională. DEX '09 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.