balistocardiografie s.f. (med.) Înregistrare a oscilațiilor transmise corpului de contracțiile inimii și de propulsia sîngelui în aortă; cardiobalistografie. • sil. -di-o-. pl. -ii. g.-d. -iei./<fr. batistocardiographie.

BALISTOCARDIOGRAFIE s.f. (Med.) Înregistrare a oscilațiilor transmise corpului de contracțiile inimii și de propulsia sîngelui în aortă. [< fr. ballistocardiographie].

BALISTOCARDIOGRAFIE s. f. înregistrare a oscilațiilor transmise corpului de contracțiile inimii și de propulsia sângelui în aortă; cardiobalistografie. (< fr. balistocardiographie)

BALISTO- „mișcare, oscilație, arme de foc”. ◊ L. ballista „mașină de azvîrlit pietre” > fr. ballisto-, engl. id., germ. id., it. id. > rom. balisto-. □ ~cardiograf (v. cardio-, v. -graf), s. n., aparat pentru înregistrarea oscilațiilor transmise corpului de contracțiile inimii; ~cardiografie (v. cardio-, v. -grafie), s. f., înregistrare a oscilațiilor transmise corpului de contracțiile inimii; ~cardiogramă (v. cardio-, v. -gramă), s. f., înregistrare realizată la balistocardiograf; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de armele de foc; ~graf (v. -graf), s. n., aparat folosit pentru fotografierea unor obiective care se deplasează foarte repede; ~spor (v. -spor), s. m., celulă reproducătoare asexuată, expulzată printr-un mecanism balistic propriu.