BALCANISTICĂ s. f. Ansamblu de studii și cercetări referitoare la istoria, cultura și limbile popoarelor balcanice. – Balcani (n. pr.) + suf. -istică (după lingvistică, folcloristică etc.).

balcanistică sf [At: DEX² / E: Balcani + -istică] Balcanologie.

balcanistică s.f. Ramură a științelor istorice și filologice care se ocupă cu studiul limbilor, al folclorului, al etnografiei și al istoriei popoarelor balcanice; balcanologie. ◆ Spec. Filologie balcanică. • /nm. pr. (munți în S-E Europei) Balcani + -istică, după italianistică, lingvistică, folcloristică etc.; cf. germ. Balkanistik.

BALCANISTICĂ s. f. Ansamblu de studii și cercetări referitoare la limbile, folclorul, etnografia și istoria popoarelor balcanice. – Balcani (n. pr.) + suf. -istică (după lingvistică, folcloristică etc.).

BALCANISTICĂ s.f. Știință complexă care studiază limbile, literatura, istoria popoarelor din Peninsula Balcanică; (p. ext.) filologie balcanică; balcanologie. [< Balcani + -istică].

BALCANISTICĂ s. f. știință complexă care studiază limbile, literatura și istoria popoarelor balcanice; balcanologie. (< germ. Balkanistik)

balcanistică s. f., g.-d. art. balcanisticii

balcanistică s. f., g.-d. art. balcanisticii

balcanistică s. f., g.-d. art. balcanisticii

BALCANISTICĂ s. v. balcanologie.

BALCANISTICĂ (BALCANOLOGIE) s. f. (< Balcani + suf. -istică): știință complexă care studiază limbile, literaturile și istoria popoarelor din Peninsula Balcanică.