7 definiții pentru bălmăjit (adj.)
Explicative DEX
bălmăjit2, ~ă a [At: CREANGĂ, A. 88 / V: balmujit2, ~moșit, ~mujit, bolmoșit2[1] / Pl: ~iți, ~e / E: bălmăji] 1 Încurcat2. 2 (D. oameni) Amețit2. 3 (Reg; d. oameni) Moleșit, fără energie.
- Variantă care nu figurează ca intrare principală. — gall
BĂLMĂJIT, -Ă, bălmăjiți, -te, adj. Încurcat, amestecat. (Atestat în forma bălmujit) Asta-i asta! Din ceaslov și psaltire, și acele bălmujite rău ca vai de ele, să treci la gramatică. Și încă ce gramatică! CREANGĂ, A. 88. – Variantă: bălmujit,-ă adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
balmujit2, ~ă a vz bălmăjit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bălmoșit, ~ă a vz bălmăjit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bălmujit, ~ă a vz bălmăjit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BĂLMUJIT, -Ă adj. v. bălmăjit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bălmujit a. Mold. amestecat, încurcat: ceaslov și psaltire și acele bălmujite rău CR. [V. balmuș].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: bălmăjit (adj.)
bălmăjit1 (adj.) adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
bălmujit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
balmujit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
bălmoșit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
bălmăjit, bălmăjităadjectiv
-
- Asta-i asta! Din ceaslov și psaltire, și acele bălmujite rău ca vai de ele, să treci la gramatică. Și încă ce gramatică! CREANGĂ, A. 88. DLRLC
-
- 2. (Despre oameni) Amețit. MDA2sinonime: amețit
- 3. (Despre oameni) Moleșit, fără energie. MDA2sinonime: moleșit
etimologie:
- bălmăji MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.