20 de definiții pentru bălega

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂLEGÁ, pers. 3 bálegă, vb. I. Refl. A-și elimina, a-și depune baliga. [Var.: băligá vb. I] – Din baligă.

băliga [At: NECULCE, L. / V: (îvp) -lega / Pzi: 3 baligă, balegă / E: baligă + -i] 1-2 vtr (D. animale mari) A elimina baligă (1) Si: (reg) băligăra (1-2). 3-4 vtr (Pex; d. oameni) A elimina excremente Si: (reg) a (se) băligăra (3-4). 5 vt A murdări pe cineva cu baligă (1). 6 vt A murdări pe cineva cu excremente Si: a băligăra (6). 7-10 vt (Fig) (A umple sau) a împroșca pe cineva (cu murdării ori) vorbe urâte Si: (reg) a băligăra (7-10).

băligá vb. I. refl. (despre animale) A-și elimina baliga. • prez. ind. pers. 3 báligă. și bălegá vb. I. /baligă + -a.

BĂLIGÁ, pers. 3 báligă, vb. I. Refl. A-și elimina, a-și depune baliga. [Var.: bălegá vb. I] – Din baligă.

BĂLIGÁ, bálig, vb. I. Refl. (Despre animale) A-și lepăda baliga. – Variantă: bălegá vb. I.

BĂLIGÁ, pers. 3 báligă, vb. I. Refl. A-și depune baliga. [Var.: bălegá vb. I] – Din baligă.

A BĂLIGÁ pers. 3 báligă tranz. pop. A murdări cu (sau de) baligă; a umplea de baligă. /Din baligă

A SE BĂLIGÁ pers. 3 se báligă intranz. (despre animale) A-și evacua baliga. /Din baligă

balíg (mă), a se băligá v. refl. (d. baligă). Se zice despre vitele marĭ cînd scot baliga. V. tr. Măgaru băliga banĭ (în poveste).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!bălega (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se balegă, imperf. 3 pl. se bălegau; conj. prez. 3 să se balege; ger. bălegându-se

bălega / băliga (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se balegă / se baligă

băligá vb., ind. prez. 3 sg. báligă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BĂLIGÁ vb. (prin Mold.) a se băligăra.

BĂLIGA vb. (prin Mold.) a se băligăra.

Intrare: bălega
verb (V74)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bălega
  • bălegare
  • bălegat
  • bălegatu‑
  • bălegând
  • bălegându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • balegă
(să)
  • balege
  • bălega
  • bălegă
  • bălegase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • balegă
(să)
  • balege
  • bălegau
  • bălega
  • bălegaseră
verb (V74)
Surse flexiune: DOOM 2
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • băliga
  • băligare
  • băligat
  • băligatu‑
  • băligând
  • băligându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • baligă
(să)
  • balige
  • băliga
  • băligă
  • băligase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • baligă
(să)
  • balige
  • băligau
  • băliga
  • băligaseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bălegaverb

  • 1. A-și elimina, a-și depune balega. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: băligăra
etimologie:
  • baligă DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.