7 definiții pentru băcănioară


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

băcănioáră sf [At: (a. 1827) DOC., ap. HEM 2818 / P: ~ni-oa~ / Pl: ~re / E: băcănie + -ioară] 1-2 (Iuz; șhp) Băcănie (2) (mică).

BĂCĂNIOÁRĂ, băcănioare, s. f. (Rar) Diminutiv al lui băcănie (2). [Pr.: -ni-oa-] – Băcănie + suf. -ioară.

BĂCĂNIOÁRĂ, băcănioare, s. f. Diminutiv al lui băcănie (1). [Pr.: -ni-oa-] – Băcănie + suf. -ioară.

BĂCĂNIOÁRĂ, băcănioare, s. f. Diminutiv al lui băcănie (1). – Pronunțat: -ni-oa-.

BĂCĂNIOÁRĂ, băcănioare, s. f. Diminutiv al lui băcănie. [Pr.: -ni-oa-]


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

băcănioáră (-ni-oa-) (rar) s. f., g.-d. art. băcănioárei; pl. băcănioáre

băcănioáră s. f. (sil. -ni-oa-), g.-d. art. băcănioárei; pl. băcănioáre

Intrare: băcănioară
băcănioară substantiv feminin
  • silabație: -ni-oa-ră
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băcănioa
  • băcănioara
plural
  • băcănioare
  • băcănioarele
genitiv-dativ singular
  • băcănioare
  • băcănioarei
plural
  • băcănioare
  • băcănioarelor
vocativ singular
plural

băcănioară

etimologie:

  • Băcănie + sufix -ioară.
    surse: DEX '98 DEX '09