opțiuni
  • info

4 definiții pentru bâcâire

Explicative DEX

BÎCÎIRE sf., BÎCÎIT sbst. Faptul de a bîcîi.

BÎCÎI, bîcîi, vb. IV. Intranz. (Înv. și reg.; despre inimă) A bate neregulat; a ticăi. ♦ A lovi făcînd zgomot.

Ortografice DOOM

bâcâi vb., ind. prez. 1 sg. bâcâi, imperf. 3 sg. bâcâia

Sinonime

BÂCÂI vb. v. bate, palpita, pulsa, tăcăi, ticăi, tresări, zbate, zvâcni.

Intrare: bâcâire
bâcâire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bâcâire
  • bâcâirea
plural
  • bâcâiri
  • bâcâirile
genitiv-dativ singular
  • bâcâiri
  • bâcâirii
plural
  • bâcâiri
  • bâcâirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bâcâi, bâcâiverb

învechit ieșit din uz
  • 1. (Despre trâmbiță) Răsuna, suna. MDA2 CADE
    sinonime: răsuna suna
    • format_quote Făcutu-m’am aramă răsunînd au tîmpănă băcăind. (BIBL.) CADE
  • 2. regional (Despre inimă) A bate neregulat. MDA2 CADE DLRM
    sinonime: bate ticăi
    • format_quote Îmi bîcîia inima. (JIP.) CADE
  • 3. A lovi făcând zgomot. CADE DLRM
    • format_quote Cîrja cea dumnezeiască tot în cap bîcîia. (RV.-CRG.) CADE
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.