9 definiții pentru autovaccinare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AUTOVACCINARE, autovaccinări, s. f. Acțiunea de a (se) autovaccina. [Pr.: a-u-] – Auto1- + vaccinare.
autovaccinare sf [At: DN3 / P: a-u~ / Pl: ~nări / E: autovaccina] 1-2 Efectuare a unui autovaccin (1-2) asupra cuiva Si: autovaccinat1 (1-2). 3 Producere spontană a unei vaccinări, fără intervenție exterioară Si: autovaccinat1 (3). 4 Vaccinare de către sine însuși Si: autovaccinat1 (4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AUTOVACCINARE, autovaccinări, s. f. Vaccinare prin autovaccin. [Pr.: a-u-] – Auto1- + vaccinare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AUTOVACCINARE, autovaccinări, s. f. Vaccinare prin autovaccin.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AUTOVACCINARE, autovaccinări, s. f. Vaccinare prin autovaccin. – Din auto1- + vaccinare.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AUTOVACCINARE s.f. Acțiunea de a autovaccina. [Pron. a-u-, pl. -nări, după fr. autovaccination].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
autovaccinare (desp. a-u-) s. f., g.-d. art. autovaccinării; pl. autovaccinări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
autovaccinare (a-u-) s. f., g.-d. art. autovaccinării; pl. autovaccinări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
autovaccinare s. f. (sil. a-u-), g.-d. art. autovaccinării; pl. autovaccinări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
autovaccinare, autovaccinărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) autovaccina. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:
- Auto- + vaccinare DEX '09 DEX '98