AUTOSPECIALĂ, autospeciale, s. f. Autovehicul cu caroseria adaptată unor transporturi, operații sau servicii speciale. [Pr.: a-u-to-spe-ci-a-] – Auto²- + special. Cf. it. autospeciale.

autospecială sf [At: DN³ / P: a-u-to-spe-ci-a~ / Pl: ~le / E: auto²- + special] Autovehicul cu destinație specială, având caroseria adaptată pentru un anumit scop.

AUTOSPECIALĂ, autospeciale, s. f. Autovehicul cu caroseria adaptată unor transporturi, operații sau servicii speciale. [Pr.: a-u-to-spe-ci-a-] – Auto² + special. Cf. it. autospeciale.

AUTOSPECIALĂ s.f. Autovehicul cu destinație specială, avînd caroseria adaptată pentru un anumit scop. [Cf. it. autospeciale].

AUTOSPECIALĂ s. f. autovehicul cu destinație specială, având caroseria adaptată pentru un anumit scop. (< it. autospeciale)

autospecială (-frigider) s. f. Autovehicul cu destinație specială ◊ „Jucându-se de-a v-ați ascunselea pe străzile orașului Brad, frații F. și T.G. dădeau roată unei autospeciale-frigider. Într-un moment când nu-i putea observa nimeni au intrat pe o ușă deschisă din camera frigorifică.” Sc. 30 I 71 p. 4; v. și 16 IX 75 p. 5, 9 XI 75 p. 2, R.l. 28 VII 79 p. 2 (din auto2- + specială (+ frigider); cf. it. autospeciale; DN3)

+autospecială (desp. a-u-tos-pe-ci-a-/a-u-to-spe-) s. f., g.-d. art. autospecialei; pl. autospeciale corectat(ă)

autospecială s. f. (sil. a-u-), pl. autospeciale