3 definiții pentru autoreplică


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

autoréplică sf [At: DN3 / P: a-u~ / Pl: ~ici / E: auto1- + replică] Replică pe care un autor (5) și-o dă sieși.

AUTORÉPLICĂ s.f. Replică pe care autorul și-o dă lui însuși. [Et. incertă].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

autoréplică s. f. (sil. a-u-) → replică

Intrare: autoreplică
autoreplică substantiv feminin
  • silabație: a-u-
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autoreplică
  • autoreplica
plural
  • autoreplici
  • autoreplicile
genitiv-dativ singular
  • autoreplici
  • autoreplicii
plural
  • autoreplici
  • autoreplicilor
vocativ singular
plural