2 definiții pentru autopropulsare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AUTOPROPULSA, pers. 3 autopropulsează, vb. I. Refl. A se mișca prin propria forță. [Pr.: au-] – Auto1- + propulsa.[1]
- Mai probabil: [Pr.: a-u-] (ca majoritatea covârșitoare a cuvintelor formate cu auto-). — cata
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
autopropulsa (a se autopropulsa) vb. refl., ind. prez. 3 se autopropulsează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de gall
- acțiuni
Intrare: autopropulsare
autopropulsare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
autopropulsa, autopropulsezverb
- 1. A se mișca prin propria forță. DEX '09
etimologie:
- auto (1.)- + propulsa DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.