3 definiții pentru autoproclamare
Explicative DEX
autoproclamare sf [At: DN3 / P: a-u~ / Pl: ~mări / E: autoproclama] Proclamare a cuiva de către sine însuși într-o funcție, într-un rang etc. Si: (rar) autoproclamat1.
AUTOPROCLAMARE s.f. Faptul de a se autoproclama. [< autoproclama].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
autoproclamare s. f. (sil. a-u-) → proclamare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: autoproclamare
autoproclamare substantiv feminin
- silabație: a-u-
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
autoproclamare, autoproclamărisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a se autoproclama. DN
etimologie:
- autoproclama DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.