12 definiții pentru autogir
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AUTOGIR, autogire, s. n. Aeronavă prevăzută cu o elice de propulsie antrenată de un motor și cu o elice de sustentație care se rotește liber. [Pr.: a-u-] – Din fr. autogire.
autogir sn [At: DA ms / P: a-u~ / Pl: ~e / E: fr autogire] Aeronavă prevăzută cu o elice de propulsie antrenată de un motor și cu o elice de suspensie care se învârtește în jurul unui ax vertical prin forța realizată de deplasarea aeronavei.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AUTOGIR, autogire, s. n. Aeronavă prevăzută cu o elice de propulsie antrenată de un motor și cu elice de suspensie care se învârtește în jurul unui ax vertical prin forța realizată de deplasarea aeronavei. [Pr.: a-u-] – Din fr. autogire.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AUTOGIR, autogire, s. n. Avion special construit pentru a decola și ateriza vertical pe suprafețe reduse și a cărui planare e asigurată prin rotațiile unei elice cu trei sau patru pale fixate pe un ax vertical. V. elicopter.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AUTOGIR, autogire, s. n. Aeronavă cu o elice de propulsie antrenată de un motor și cu o elice de suspensie care se învîrtește în jurul unui ax vertical prin forța realizată de deplasarea aeronavei. [Pr.: a-u-] – După fr. autogire (< gr.).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AUTOGIR s.n. Aeronavă înzestrată cu o elice care se rotește în jurul unui ax vertical, permițînd decolarea și aterizarea în plan vertical. [< fr. autogire].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AUTOGIR s. n. aeronavă cu o elice care se rotește în jurul unui ax vertical, permițând decolorarea și aterizarea în plan vertical. (< fr. autogire)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
AUTOGIR ~e n. Aeronavă cu elice de susținere care se rotește în jurul unui ax vertical și permite aterizarea și decolarea în plan vertical. /<fr. autogire
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
autogir (desp. a-u-) s. n., pl. autogire
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
autogir (a-u-) s. n., pl. autogire
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
autogir s. n. (sil. a-u-), pl. autogire
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
- silabație: a-u-
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
autogir, autogiresubstantiv neutru
- 1. Aeronavă prevăzută cu o elice de propulsie antrenată de un motor și cu o elice de sustentație care se rotește liber. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:
- autogire DEX '09 DEX '98 DN