dexonline

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

autoevidenția vr [At: DN³ / P: a-u-to-e~ / Pzi: ~iez / E: auto¹- + evidenția] A se evidenția pe sine însuși.

AUTOEVIDENȚIA vb. I. refl. A se evidenția pe sine însuși. [Et. incertă].

AUTOEVIDENȚIA vb. refl. a se evidenția pe sine însuși. (< auto¹- + evidenția)

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

autoevidenția vb. (sil. a-u-to-e-) → evidenția

Intrare: autoevidenția

verb (V211) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) autoevidenția	autoevidențiere	autoevidențiat autoevidențiatu‑	autoevidențiind autoevidențiindu‑	singular	plural
		(a) autoevidenția	autoevidențiere	autoevidențiat autoevidențiatu‑	autoevidențiind autoevidențiindu‑	autoevidențiază	autoevidențiați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	autoevidențiez	(să) autoevidențiez	autoevidențiam	autoevidențiai	autoevidențiasem
	a II-a (tu)	autoevidențiezi	(să) autoevidențiezi	autoevidențiai	autoevidențiași	autoevidențiaseși
	a III-a (el, ea)	autoevidențiază	(să) autoevidențieze	autoevidenția	autoevidenție	autoevidențiase
plural	I (noi)	autoevidențiem	(să) autoevidențiem	autoevidențiam	autoevidențiarăm	autoevidențiaserăm autoevidențiasem
	a II-a (voi)	autoevidențiați	(să) autoevidențiați	autoevidențiați	autoevidențiarăți	autoevidențiaserăți autoevidențiaseți
	a III-a (ei, ele)	autoevidențiază	(să) autoevidențieze	autoevidențiau	autoevidențiară	autoevidențiaseră

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.