8 definiții pentru autodizolva


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

autodizolva vr [At: DN3 / P: a-u~ / Pzi: autodizolv / E: auto1- + dizolva] 1 (D. o adunare) A se desființa prin propria sa decizie. 2 (D. o societate, o organizație) A se desființa prin hotărâre proprie. 3 (D. o autoritate) A-și înceta activitatea de conducere conform prevederilor legale.

AUTODIZOLVÁ, pers. 3 autodizólvă, vb. I. Refl. (Despre o organizație, o societate etc.) A se desființa prin hotărâre proprie, a-și înceta activitatea. [Pr.: a-u-] – Auto1- + dizolva.

AUTODIZOLVÁ, pers. 3 autodizólvă, vb. I. Refl. (Despre o organizație, o societate etc.) a se desființa prin hotărâre proprie, a-și înceta activitatea în urma unei hotărâri luate conform prevederilor legale. [Pr.: a-u-] – Auto1- + dizolva.

AUTODIZOLVÁ vb. I. refl. (Despre o societate, o adunare etc.) A se dizolva singură, a-și înceta activitatea. [Pron. a-u-, p.i. autodizólv. / < auto1- + dizolva].

AUTODIZOLVÁ vb. refl. (despre o organizație, societate etc.) a se dizolva, a-și înceta activitatea prin propria hotărâre. (< auto1- + dizolva)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!autodizolvá (a se ~) (a-u-) vb. refl., ind. prez. 3 se autodizólvă

autodizolvá vb. (sil. a-u-), ind. prez. 3 sg. și pl. autodizólvă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AUTODIZOLVÁ vb. a se autodesființa.

Intrare: autodizolva
  • silabație: a-u-
verb (V1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • autodizolva
  • autodizolvare
  • autodizolvat
  • autodizolvatu‑
  • autodizolvând
  • autodizolvându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • autodizolvă
(să)
  • autodizolve
  • autodizolva
  • autodizolvă
  • autodizolvase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • autodizolvă
(să)
  • autodizolve
  • autodizolvau
  • autodizolva
  • autodizolvaseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

autodizolva

  • 1. (Despre o organizație, o societate etc.) A se desființa prin hotărâre proprie, a-și înceta activitatea.
    surse: DEX '09 DN sinonime: autodesființa

etimologie:

  • Auto- + dizolva
    surse: DEX '09 DEX '98 DN