13 definiții pentru auto (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

auto3 [At: DA / P: a-u~ și (înv) au~ / E: fr auto] 1 sn (Frî; fam) Automobil (1). 2 ain (D. tracțiune) Automat. 3 ain (D. transport) Efectuat cu un vehicul cu tracțiune mecanică. modificată

ÁUTO3 s. n., adj. invar. 1. S. n. (Fam.) Automobil. 2. Adj. invar. Care se efectuează cu ajutorul unui automobil, care privește automobilele. [Pr.: a-u-] – Din fr. auto.

AUTO2 1. S. n. (Fam.) Automobil. 2. Element de compunere însemnând „automobil”, „automat” și care servește la formarea unor substantive. 3. Adj. invar. Care se efectuează cu ajutorul unui automobil, care privește automobilele. [Pr.: a-u-] – Din fr. auto.

ÁUTO3 adj. invar. (Despre tracțiune, transporturi etc.) Care se efectuează cu ajutorul unui automobil, al unui autocamion etc. [Organizațiile de partid] sînt chemate să desfășoare o susținută activitate politică și organizatorică pentru intensificarea întrecerii socialiste în rîndurile personalului ceferist, al celui din unitățile navigației civile și al transportului auto. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2685. ◊ (Eliptic) De automobile, care se referă la (mecanica de) autovehicule. Școala de ofițeri tehnică auto. Pronunțat: a-u-.

AUTO3 adj. invar. (Despre transporturi) Care se efectuează cu ajutorul unui automobil. [Pr.: a-u-] – După fr. auto.

ÁUTO3 s.n. (Fam.) Automobil. // adj. invar. (Despre transporturi, tracțiune etc.) Făcut cu un autovehicul. ♦ De automobil. [Pron. a-u-. / cf. fr., it., germ. auto].

ÁUTO2 I. s. n. automobil. II. adj. inv. (despre transporturi, tracțiune) făcut cu un autovehicul; de automobil. (< fr., germ. auto)

auto3 adj. inv. De automobil ◊ „Firmele auto își desfășoară activitatea sub laitmotivul: «Ne așteaptă o toamnă dificilă».” Sc. 25 VII 74 p. 6. ◊ „La Secțiunea financiară a sectorului IV din Capitală, la ghișeul auto, cu o cerere de radiere-înscriere autoturism [...]” R.l. 6 V 78 p. 5; v. și minimașină (electronică) (1968), autobalsam, beton-auto, controlor-încercător, desfacere-transport (din fr., it., germ. auto; DEX, DN3)

ÁUTO adj. invar. Care ține de automobil; propriu automobilului. [Sil. a-u-] /<fr. auto

auto-móto-cárting s. n., adj. inv. Referitor la automobile, motociclete și carturi ◊ „Automobiliștii băimăreni dispun, de câteva zile, de un club dotat cu material documentar de tehnică auto, turism rutier și sport auto-moto-karting. R.l. 3 III 77 p. 5 (din auto2- + moto- + carting)

aúto-móto-vélo-spórt adj. (Magazin) specializat în desfacerea pieselor de schimb și a mijloacelor de transport pe două și patru roți, ca și a materialului sportiv ◊ „Două noi magazine auto-moto-velo-sport s-au deschis în București [...]” Sc. 14 XI 82 p. 5. ◊ „Un nou magazin auto-moto-velo-sport. Sc. 19 III 83 p. 5 (din auto2- + moto + velo + sport)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

áuto s. n., adj. invar. (sil. a-u-)

Intrare: auto (adj.)
auto2 (adj.) adjectiv invariabil
  • silabație: a-u-to
adjectiv invariabil (I9)
  • auto

auto (adj.)

  • 1. Care se efectuează cu ajutorul unui automobil, care privește automobilele.
    surse: MDA2 DEX '09 DLRLC DN DCR2 4 exemple
    exemple
    • [Organizațiile de partid] sînt chemate să desfășoare o susținută activitate politică și organizatorică pentru intensificarea întrecerii socialiste în rîndurile personalului ceferist, al celui din unitățile navigației civile și al transportului auto. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2685.
      surse: DLRLC
    • Școala de ofițeri tehnică auto.
      surse: DLRLC
    • Firmele auto își desfășoară activitatea sub laitmotivul: «Ne așteaptă o toamnă dificilă». Sc. 25 VII 74 p. 6.
      surse: DCR2
    • La Secțiunea financiară a sectorului IV din Capitală, la ghișeul auto, cu o cerere de radiere-înscriere autoturism [...] R.l. 6 V 78 p. 5.
      surse: DCR2
  • 2. Despre tracțiune:
    surse: MDA2 sinonime: automat (adj.)

etimologie: