14 definiții pentru atonic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ATONIC, -Ă, atonici, -ce, adj. Aton (1). – Din fr. atonique.

ATONIC, -Ă, atonici, -ce, adj. Aton (1). – Din fr. atonique.

atonic, ~ă [At: DA / Pl: ~ici, ~ice / E: fr atonique] 1-4 smf, a (Persoană) suferindă de atonie (2-3). 5-6 a Referitor la atonie (2-3). 7-8 a De atonie (2-3).

ATONIC, -Ă, atonici, -e, adj. Care e atins de atonie, de lîncezeală; fără vlagă. Țesuturi atonice.

ATONIC, -Ă, atonici, -e, adj. Aton1. – Fr. atonique.

ATONIC, -Ă adj. Atins de atonie; lipsit de putere, de vlagă; aton (1). [< fr. atonique].

ATONIC, -Ă adj. aton (1). (< fr. atonique)

ATONIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de atonie; propriu atoniei; aton. /<fr. atonique

*atónic, -ă adj. (d. atonie. V. tonic). Care rezultă din atonie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

atonic adj. m., pl. atonici; f. atonică, pl. atonice

atonic adj. m., pl. atonici; f. atonică, pl. atonice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ATONIC adj. (MED.) aton. (Țesut ~.)

Intrare: atonic
atonic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atonic
  • atonicul
  • atonicu‑
  • atonică
  • atonica
plural
  • atonici
  • atonicii
  • atonice
  • atonicele
genitiv-dativ singular
  • atonic
  • atonicului
  • atonice
  • atonicei
plural
  • atonici
  • atonicilor
  • atonice
  • atonicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

atonic, atonicăadjectiv

  • 1. Aton. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: aton antonime: tonic
    • format_quote Țesuturi atonice. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.