4 definiții pentru atestat (adj.)
Explicative DEX
ATESTAT2, -Ă, atestați, -te, adj. (Despre fapte, situații etc.) Care este dovedit, confirmat. ♦ Care există în scris. ♦ (Despre cercetători, cadre didactice etc.) Care este confirmat în grad. – V. atesta.
ATESTAT2, -Ă, atestați, -te, adj. (Despre fapte, situații etc.) Care este dovedit, confirmat. ♦ Care există în scris. ♦ (Despre cercetători, cadre didactice etc.) Care este confirmat în grad. – V. atesta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
atestat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: atesta] 1 Confirmat2. 2 Pentru care s-a depus mărturie. 3 Dovedit2. 4 (D. cuvinte) Existent într-un text. 5 (D. oameni) Confirmat într-o anumită funcție sau calitate.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*ATESTAT (pl. -ate) sn. 1 Dovadă, încredințare, mărturie înscris ¶ 2 🖋 Adeverință, certificat: îmi dădură ~ul de isprăvirea cursurilor (GN.) [germ.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Jargon
ATESTAT, -Ă adj. (< atesta < fr. attester, cf. lat. attestari < testis – martor): în sintagma cuvânt atestat (v.).
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
atestat, atestatăadjectiv
- 1. (Despre fapte, situații etc.) Care este dovedit, confirmat. DEX '09
- 1.1. Care există în scris. DEX '09
- 1.2. (Despre cercetători, cadre didactice etc.) Care este confirmat în grad. DEX '09
-
etimologie:
- atesta DEX '09