9 definiții pentru argus


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÁRGUS, arguși, s. m. Om cu privirea ageră, pătrunzătoare; om care păzește ceva cu mare grijă. – Din fr. argus.

árgus sm [At: DICȚ. / S: (5, 6) Ar- sp / Pl: ~uși / E: fr argus] 1 Gen de păsări galinacee, din familia fazanidelor, pe ale căror pene sunt pete rotunde, ca niște ochi. 2 Specie de fluturi pe ale căror aripi sunt pete rotunde. 3 Specie de pești cu pete rotunde, ca niște ochi. 4 Specie de păianjeni cu pete rotunde ca niște ochi. 5 Om cu privire ageră, pătrunzătoare. 6 Om care păzește ceva cu mare grijă.

ÁRGUS s. m. Om cu privire ageră, pătrunzătoare; om care păzește ceva cu mare grijă. – Din fr. argus.

ÁRGUS s.m. 1. Personaj legendar despre care se spune că ar fi avut o sută de ochi. 2. (Fig.) Om cu privire ageră, pătrunzătoare, iscoditoare; păzitor vigilent. 3. Gen de păsări palmipede din ordinul galinaceelor, cu penele împestrițate de numeroase pete rotunde, care trăiesc în arhipelagul Malaysiei. [< fr. argus, cf. Argus – fiul lui Zeus și al Niobei].

ÁRGUS s. m. 1. (mit.) personaj legendar cu o sută de ochi. 2. (fig.) om cu privire ageră, pătrunzătoare; păzitor vigilent. 3. gen de păsări palmipede din ordinul galinaceelor, cu penele împestrițate de numeroase pete rotunde, din arhipelagul Malaysiei. (< fr. argus)

*árgus m., pl. și (după numele unuĭ strașnic păzitor mitologic cu o sută de ochĭ). Om care vede și observă foarte bine: ochĭ de Argus. Zool. Un fel de fazan din Malaezia. Un fel de fluture.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

árgus (om cu privire ageră, vigilent) s. m., pl. árguși

árgus (om cu privire ageră, vigilent) s. m., pl. árguși


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Argus 1. Monstru fabulos, născut din Agenor (sau Arestor). Avea o sută de ochi, din care, atunci cînd dormea, se închideau doar o parte, ceilalți rămînînd deschiși. A fost pus de Hera s-o păzească pe Io (v. și Io), care fusese metamorfozată în vacă. Ca să-și scape iubita, Zeus l-a trimis pe Hermes să-l ucidă pe temutul ei paznic. După o legendă, Argus ar fi fost omorît de o piatră aruncată de la distanță de Hermes; după alta, i s-ar fi tăiat capul, după ce zeul l-a adormit mai înainte cîntîndu-i cu fluierul lui Pan. După moarte, se spunea că Hera a semănat cei o sută de ochi ai lui Argus pe coada păunului, pasăre care îi era dedicată. 2. Fiul lui Phrixus. A construit, cu ajutorul Athenei, corabia Argo (v. și Argo).

Intrare: argus
substantiv masculin (M6)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • argus
  • argusul
  • argusu‑
plural
  • arguși
  • argușii
genitiv-dativ singular
  • argus
  • argusului
plural
  • arguși
  • argușilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

argus

  • 1. Om cu privirea ageră, pătrunzătoare; om care păzește ceva cu mare grijă.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: